I / imbubĭno
verb transitive hapax

imbubĭno

2nd PP imbubĭnāre · conj. 1st
to befoul; defile
to befoul, defile: † bubinare est menstruo mulierum sanguine inquinare. Lucilius: Haec, inquit, te imbubinat, at contra te imbulbitat. Imbulbitare est puerili stercore inquinare, dictum ex fimo, quod Graeci appellant βόλβιτον, Paul. ex Fest. p. 32 Müll.